Florentina Loredana Dalian

sâmbătă, 27 octombrie 2012

Capriciu de toamnă



Te priveam ca pe un capriciu de toamnă
primit în dar de ziua călătorilor fără casă;
peste umăr ţi se prelingea un soare de amiază,
pe lângă noi, frunzele erau zburate de vânt,
precum zdrenţele de uraganul katrina,
peste câmpia cheală, dincolo de oraş.
Îmbrăţişaţi, păream mai aproape,
dar în minte, în inimi ne ticăiau depărtările,
ca un ceasornic vechi
prea ruginit, prea neîntors la timp...

Slobozia, 27 octombrie 2012

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu